Varful Moldoveanu in 4 zile, 3 nopti si 2 oameni
Varful Moldoveanu (2544 metri) – cel mai inalt varf din Romania – este situat in Masivul Fagaras, munti recunoscuti pentru lungimea traseelor din aceasta zona. Din aceasta cauza, pentru a putea face acest traseu, nu planifica totul intr-o zi, eu iti recomand sa il faci in minim 3 zile si sa te opresti peste noapte la Cabana Podragu. Poti sa vii dupa tine cu un cort si sa te opresti unde vrei, insa daca nu ai chef sa-l cari dupa tine, e mai simplu sa te opresti la Podragu.
Acest traseu il faci nu doar pentru a atinge cel mai inalt varf din Romania, ci si pentru a te bucura de privelistile oferite de Muntii Fagaras. Trebuie sa mentionam ca urmand traseul catre Varful Moldoveanu, vei ataca inevitabil si alte varfuri, cum ar fi Varful Mircii de 2461 metri altitudine si mai ales Varful Vistea Mare, al 3-lea varf din Romania, de 2527 metri.
Conditia fizica
Ca sa clarificam lucrurile de la inceput, iti trebuie o conditie fizica destul de buna, altfel te vei chinui pe drum. Daca esti genul care sta toata saptamana la birou si a uitat sa mai faca miscare in ultimii ani, eu zic sa te gandesti de 2 ori inainte de a porni la drum. Nu spun ca trebuie sa fii mare sportiv ca sa ajungi sus, dar nu iti va fi usor. Am vazut pe drum femei de 50 de ani (din Germania) venite sa atinga varful, dar iti spun sincer ca pareau mai in forma decat mine. Desi am facut traseul in august, 3 zile din 4 nu am vazut soarele pe cer, in schimb am avut ploaie, vant, ceata, nori, frig si lapovita. Pentru asta trebuie sa te duci pregatit pe munte.
In poza de mai sus, Vf. Moldoveanu este cel din dreapta (2544 metri), iar cel din stanga este Vf. Vistea Mare (2527 metri), al 3-lea varf din Romania. Ca sa ajungi pe Moldoveanu, va trebui sa atingi intai Vistea Mare, dupa care – 15, 20 minute mai tarziu – esti pe cel mai inalt varf din tara. Se poate vedea intre cele 2 varfuri Spintecatura Moldoveanu, pe care va trebui sa o treci cu grija inainte de a ajunge in varf.
Ziua 1: Balea Lac – Cabana Podragu
Am inceput traseul marti, de la Balea Lac. Daca te intorci la Balea Lac, este locul potrivit ca sa-ti lasi masina. Traseul incepe cu urcarea catre Saua Capra care dureaza aproximativ o ora pentru ca te vei tot opri ca sa admiri Lacul Balea si Transfagarasanul.
Vezi aici mai multe imagini cu Transfagarasanul.
Imediat ce ajungi sus si mergi mai departe, vei intalni Lacul Capra.
Dupa Lacul Capra, drumul continua spre Fereastra Zmeilor.
Si apoi, mai departe, spre zona numita La 3 pasi de moarte, unde trebuie sa urci niste stanci si apoi sa cobori, cu hăuri pe fiecare parte. Nu este extrem de dificil daca esti atent si iti alegi pasii cu grija, insa pentru noi a fost cam nasol pentru ca vremea incepea sa se strice si vantul batea foarte tare. Avand bagajul in spate, simti cum esti in voia vantului care urla la urechile tale.
Dupa acest moment, am continuat cu o mica urcare spre Monumentul Nerlinger si de acolo a inceput distractia.
A inceput sa ploua, apoi sa burniteze, sa bata vantul puternic, iar noi ne-am inceput ascensiunea catre Vf. Mircii (2461m).
Prima parte a ascensiunii presupune urcarea pe o poteca unde nu au loc 2 oameni in acelasi timp. In partea stanga, spre Transilvania, ai prapastie. In dreapta, spre Tara Romaneasca, se intinde alta. Vant, ploaie, lapovita, ceata… totul vine dinspre nord, dinspre Transilvania si nu ai unde sa te adapostesti, asa ca iti tragi gluga pe partea stanga a fetei si cu capul intr-o parte urci si te rogi sa nu te fulgere, mai ales ca ai vazut atatea monumente si cruci de-a lungul drumului.
Cand am ajuns pe Vf. Mircii la 2461metri, ploaia s-a oprit si am reusit sa vedem prin curcubeu, pentru prima data, Varful Moldoveanu si trapezul pe care il formeaza impreuna cu Vf. Vistea Mare (2527 metri).
Daca am urcat, trebuie sa si coboram. Asa ca de pe Vf. Mircii, coboram muntele spre Lacul Podu Giurgiului pe niste dale de piatra ude si alunecoase de la ploaia care abia se oprise.
De acolo, continuam pe Şaua Podragului (2307 m) si in sfarsit apucam sa coboram in caldarea glaciara Podragu (aprox 2030m altitudine) si sa ne adapostim la cabana cu acelasi nume.
Vezi aici mai multe imagini pentru aceasta sectiune a traseului.
Ziua 2: Cabana Podragu
Miercuri a fost o ceata de nu vedeai la 10 metri in fata. Asa ca am stat in cabana si ne-am odihnit, chiar aveam nevoie dupa ziua de marti.
Ziua 3: Cabana Podragu – Vf. Moldoveanu – Cabana Podragu
Joi a fost cea mai frumoasa zi!
Cand ne-am trezit era inca ceata si eram cu adevarat descurajati. Ne-am facut bagajele si eram pregatiti sa coboram spre Victoria. Insa, in ultima clipa, ceata a inceput sa se ridice, soarele sa apara timid printre norii ce inconjurau caldarea glaciara Podragu si am inceput din nou sa speram. Stateam alaturi de alti oameni in fata cabanei si ne uitam la ceata care se ridica incet de tot.
Vazand ca altii mai experimentati se pregatesc sa plece totusi spre Varful Moldoveanu, ne-am hotarat sa plecam si noi.
In afara de mica urcare de la Cabana Podragu (2136 metri) in Şaua Podragului (2307 m), drumul este relativ usor de parcurs pana aproape de urcarea abrupta catre Varful Vistea Mare, la 2527 metri. Pe langa faptul ca este usor acest drum, este in acelasi timp foarte frumos, in stanga si in dreapta ta intinzandu-se nenumarate vai glaciare, dintre care cele catre Transilvania sunt absolut spectaculoase.
Poza de mai sus este facuta la intoarcerea spre Cabana Podragu. La dus, ceata a fost alaturi de noi tot timpul si de multe ori nu reuseam sa vedem la mai mult de 10 metri in fata.
Important!
Dupa cum se stie, acolo sus nu prea ai semnal la telefon, deci vezi ca inainte de urcusul final catre Vistea Mare, practic intre 2 prapastii, vei avea semnal. Profita de moment ca sa suni pe cine doresti, nu se stie cand mai prinzi semnal. Mai este semnal si pe Varful Moldoveanu, dar ca peste tot pe munte, apare si dispare, asa ca trebuie sa profiti atunci cand apare miraculos.
Mai departe urmeaza urcusul catre Varful Vistea Mare. Este abrupt, dar nu periculos, este loc pentru toata lumea si avand in vedere ca in ziua respectiva esti destul de odihnit, in maxim o ora ai ajuns deja sus. De aici, un indicator te anunta ca in 15 minute ajungi pe Varful Moldoveanu. Singurul lucru periculos la care mai trebuie sa fii atent este Spintecatura Moldoveanu, un fel de V intre cele 2 varfuri. Nu este atat de periculos ca la 3 pasi de moarte, insa aici, mai ales daca ajungi pe la pranz sau putin dupa pranz, sunt multi altii care ajung in acelasi timp cu tine si trebuie sa ai grija cum te strecori in Spintecatura atunci cand vin altii din fata, si mai ales cand stii ca esti atat de aproape de acoperisul Romaniei.
Cand am ajuns in varf, dupa 2 zile de ceata si frig, soarele a inceput sa apara si sa alunge toti norii.
Imaginile de mai sus sunt facute de pe Varful Moldoveanu.
Vezi aici mai multe imagini pentru aceasta sectiune a traseului.
Ziua 4: Cabana Podragu – Cabana Turnuri – Victoria
Daca nu ai pe cineva sa te astepte jos cu o masina, nu o lua pe aici, chiar si dupa ce iesi din padure si ai terminat de coborat, tot mai ai aproximativ 8 km pana in Victoria. Desi este un traseu superb, este lung si obositor, mai ales dupa zilele precedente. La un moment dat, incepi sa si urci putin, vreo jumatate de ora, destul cat sa te faca sa crezi ca ai pierdut marcajul bun.
Vezi aici mai multe imagini pentru aceasta sectiune a traseului.
Cabana Podragu – autogara, cantina si scoala
Cabana Podragu este o cabana turistica aflata la 2136 metri altitudine si este cea mai usoara cale de a ajunge la Varful Moldoveanu.
Din punctul meu de vedere, Cabana Podragu este o combinatie intre o autogara, o cantina si o scoala. Este o autogara pentru ca toata lumea e in trecere pe acolo si formeaza o adunare pestrita de oameni, aflati in acelasi loc doar din voia intamplarii. Este o cantina pentru ca oamenii iau masa la gramada, iar mancarea are calitatea celei de cantina.
Dar este de asemenea si o scoala. Pentru ca aici inveti.
Inveti cum sunt oamenii, inveti auzindu-i vorbind despre ei si despre munte, inveti ca trebuie sa iti iei mancare la tine pe munte, inveti ca nu e exagerat sa porti caciula in luna august pe munte, inveti ca maghiarii sunt galagiosi, inveti de la strainii care te inconjoara, fie ca sunt olandezi, germani, norvegieni, coreeni sau alte natii.
Inveti cum trebuie sa vorbesti cu oameni diferiti pentru a obtine rezultate diferite, inveti cum sa eviti un conflict, inveti ca seara curentul porneste in cabana pentru cateva ore si atunci trebuie sa fugi la bucatarie (cu un zambet mare pe fata si extrem de amabil), pentru a-i ruga pe cei de acolo sa te lase sa-ti incarci telefonul si acumulatorul de la aparatul foto.
Aspecte practice
Am unde dormi?
Da, sunt mai multe camere si jos si la etaj in care se gasesc aproximativ 20 de paturi. De obicei se gaseste un pat liber, nu e foarte comod, dar atata timp cat iti pui sacul de dormit si te odihnesti, nimic altceva nu mai conteaza. Un pat costa cam 35 ron de persoana pe noapte, dar probabil fluctueaza pretul in functie de numarul de vizitatori.
Am unde face dus?
Nope. Sunt cateva chiuvete unde e doar apa rece si unde poti arunca putina apa pe tine sa te improspatezi putin, dar cam atat. As recomanda niste servetele umede in combinatie cu apa rece de la chiuvete. Cei mai curajosi fac baie in Lacul Podragu, aproape de cabana, dar apa e rece gheata, asa ca o faci pe propria raspundere.
Au o toaleta?
Da, e una turceasca in cabana, dar e relativ curata si poti trage apa. Nu uita sa-ti iei hartie igienica de acasa (pentru 3, 4 zile).
Am ce manca?
Da, dar nu ai multe feluri de mancare si e cam scump. Poti manca o zi pe acolo, dar daca stai 4 zile la Podragu cum am stat eu poate deveni cam scump. Cel mai bine e sa vii cu cate ceva de acasa: batoane, conserve, paine, cascaval, chestii care tin si pe care le poti depozita usor in bagaj. Ar fi bine sa-ti iei cu tine si cateva ceaiuri, nu strica ceva fierbinte la finalul zilei.
Recomandari generale
- Fii pregatit sa intalnesti vreme rea. Am stat pe munte de marti pana vineri. Abia joi la pranz cand am ajuns pe Moldoveanu, am avut parte de soare. In rest, am avut parte de ploaie, ninsoare, lapovita, ceata si vant cat cuprinde! In august. Pentru ca aproape sigur vei intalni o parte din conditiile enumerate mai sus, nu uita sa ai o pelerina de ploaie la tine sau o geaca in care nu patrunde apa, bocanci si caciula. Daca geaca pe care am avut-o la mine nu avea gluga, sigur imi inghetau urechile de frig.
- La Cabana Podragu nu ai semnal la telefon. Daca chiar trebuie sa suni pe cineva, vorbeste cu cabaniera si roag-o sa te duca in acel loc secret unde e semnal. Semnal vei mai avea pe traseu inainte de a urca spre Vf. Vistea Mare si apoi chiar sus, pe Vf. Moldoveanu.
- Nu te grabi pe traseu, e timp destul ca sa ajungi la destinatie. Pe drumul de la Cabana Podragu spre Vf. Moldoveanu, am urcat alaturi de o familie cu 2 baieti, unul de 7 ani si unul de 11 ani. Am ajuns aproape in acelasi timp pe varf.
- E bine sa ai mancare la tine pentru cel putin 3 zile. Desi la Cabana Podragu gasesti mancare, este destul de scumpa.
- Fa acest traseu pentru tine si pentru sufletul tau. Nu o face ca sa-ti impresionezi prietenii, familia sau mai stiu eu pe cine. Acolo sus nu esti decat tu si muntele. Asa ca opreste-te pentru a admira peisajul, pentru a face poze si pentru a-ti elibera mintea de toate prostiile cu care vii incarcat pe munte.
- Din diverse motive, cum ar fi vremea sau alte evenimente neprevazute, te vei afla uneori in pericol. Ai grija cu cine mergi pe munte. Daca nu te poti baza pe acea persoana, du-te singur mai bine. Este bine sa cunosti atat limitele tale, cat si ale celor care te insotesc.
Frumos articol! L-am citit cu foarte multă plăcere mai ales că îmi doresc să ajung pe acest vârf. Felicitări!
Multumesc! Sper sa-ti fie de folos.
Felicitari !!Am citit cu sufletul la gura deoarece am facut acest traseu in urma cu…30 de ani si am un singur regret..nu am facut poze !!!
Multumesc! Am facut acest traseu acum un an si recunosc ca am fost interesat mai mult de fotografii in acel moment. Abia de curand m-am gandit ca nu ar fi o idee rea sa scriu ce s-a intamplat, mai ales ca a fost o adevarata aventura.
Salutari…! Asa este, eu nu am avut posibilitatea sa am un ,,obiectiv” sa pot imortaliza ce am vazut. Nu este suficient sa ramana in memoria ta, trabuie sa ramana urmasilor. Ce impesie ar fi avut un stranepot, cand ar fi vizionat imagini cu tine pe cel mai inalt varf muntos din Romania…!!!
Felicitări!
Cum e cu rezervarea la Podragu? Pe site-ul cabanei scrie că rezervările se fac prin SMS. Dar, din câte am auzit, în realitate nu se ţine cont de SMS-urile trimis şi se merge pe principiul „primul venit, primul servit”.
Mulţumesc.
Multumesc! Intr-adevar asa este, primul venit, primul servit. Inainte de a pleca la drum, e totusi bine sa-ti notezi numarul de telefon al doamnei Corina: 40745319766 si pe cel al domnului Dan Opris, 0740041766. Acestea pot fi gasite si pe site-ul cabanei: http://www.podragu.ro/. Sunt mai multe motive pentru care nu poti face o rezervare si anume: 1. Vara mai ales, locul este foarte circulat de turisti de toate nationalitatile si nu se stie cati vin la cabana, asa ca nu poti promite ca ai un anumit numar de locuri; 2. Tu faci rezervarea, dar fiind totusi un drum lung, nu se stie daca chiar ajungi; 3. Chiar daca vii sigur, nu poti anunta pentru ca nu ai semnal sau doamna Corina nu are semnal, etc. Eu zic sa te duci la cabana pentru ca vei gasi loc, sunt destule camere la etaj si la parter, camere in care sunt 18 sau 24 de locuri. Nu uita sa-ti aduci sac de dormit. Succes! 🙂
eu am ajuns cu bicicleta de sase ori la bilea lac venind din jud dimbovita , ptr mine este un loc special si superb , imi place enorm de mult insa timpul nu prea imi ajunge ptr a urca si acest traseu foarte frumos descris in articol
Salut Aurelian…! Am lecturat si vizionat cu sufletul la gura traseul descris aici, de la cabana Balea Lac si pana la final. Tema era: Varful Moldoveanu in 4 zile, 3 nopti si 2 oameni. M-am exprimat ,,cu sufletul la gura” pentru faptul ca am fost de 3 ori pe Varful Moldoveanu, ,,atacat” din mai multe parti… Suru, cabana Balea Lac, Avrig. Se intampla prin anii, ’83, ’85, ’86. Privesc cu nostalgie in urma, si ma caiesc pentru faptul ca nu am facut mai mult in acea perioada. Acum nu se mai poate… doar daca o sa-mi procur un elicopter. Domnule, Aurelian… te anunt, ca fara voie dumitale am descarcat cateva imagini pe care doresc sa le etalez pe pagina mea de ,,face”… Inchei, prin a va dori succese in noul an, DOI SI-UN SFERT, multe impliniri, bucurii, sanatate si… Voie Buna!
Salut! Ma bucur ca v-a placut articolul si nu pot decat sa-mi inchipui cum era in anii ’80 sa urci pe Moldoveanu. In ’83 nu aveam decat 2 ani. 🙂 Ma bucura faptul ca v-au placut imaginile mele si le puteti folosi cum credeti de cuviinta. Va urez un an linistit si sper sa va surprind placut in continuare. 🙂
Da, sa sti ca si in anii ’80 se rezolvau multe ,,activitati” daca-ti doreai. O mica paranteza… (apropo de vremea pe munte). Era prin ’86, cred, 28 August, precis, cand la coborare de la Balea Lac, pe jos, telecabina nu functiona din cauza vantului f. puternic, priveam inapoia noastra si muntele parea un ,,imens tort” ornat cu gheata. Aceasta imagine mi s-a intiparit in memorie si cred ca nu se va sterge nicicand. Atunci, cand ne aflam la Cartisoara, privind (ma repet), iarasi muntele, chiar am ramas cu o IMAGINE apocaliptica. Am mers pana la Carta, la gara, circa 41 de km. Ghinion, la cca. 1,5 km de gara, am scapat trenul spre Brasov. De ciuda ne-am asezat pe santul drumului si fiecare am ,,infulecat” cate-o ciocolata, de prin merindele ramase. A, da… am fost eu, sotia si cei doi copii: unul de 7 si mezinul, de 5 ani. O fi fost nesabuinta, dorinta de cunoastere, aventura…? Nu ma pot pronunta. Sanatate si… Voie Buna!
Pare sa fi fost o adevarata aventura, mai ales ca erati si cu cei 2 copii. Si sunt sigur ca si copiii d-voastra au ramas cu acea imagine a muntelui in minte si le-a parut bine ca au fost in acea calatorie. Eu cred ca nu conteaza atat de mult sa ajungi in varful muntelui, cat mai ales sa fii acolo sus si sa privesti peisajul, sa vezi caldarile glaciare de la inaltime (mai ales cele spre Transilvania), sa vezi un curcubeu dupa ploaie si sa simti ca traiesti. Pana la urma, cred ca despre asta e vorba. 🙂
Frumos.
Am făcut și noi traseul asta acum o săptămâna.
Victoria – cabana Podragu – vf Moldoveanu și întoarcere la fel. E un traseu de minim 3 zile , de mers 8 ore cel puțin zilnic.
Minunat.