Operaţiunea Nuca de Cocos

Şi acum ţin minte când am mâncat o banană prima dată. Eram mic şi pe vremea aceea nu se găseau banane peste tot. Aşa că atunci când părinţii au adus banane acasă, am luat una şi am ieşit pe balcon pentru a fi văzut de cât mai mulţi copii. Desigur că am fost observat. Copiii s-au plâns la părinţi că vor şi ei banane, iar părinţii lor au venit să se plângă mai departe la părinţii mei. De mic eram rău.

Aşa că atunci când am venit aici şi am văzut că oamenii ăştia au cocotieri, am vrut desigur să testez nucile de cocos.

Aşa a început operaţiunea nuca de cocos:

1. Am plecat la piaţă şi am luat 2 nuci de cocos. Desigur că doamna de la piaţă mi le-a dat cu 17 baht doar în prima zi. Acum nu se mai încurcă în complicatele cifre arabe şi rotunjeşte la 20.

2. Am adus nucile în căsuţă şi m-am pregătit să le tai cu singurul cuţit găsit în bucătărie. Las la o parte calitatea foarte proastă a cuţitului, care aparent are un rol decorativ, însă nucile astea de cocos nu degeaba se numesc nuci. Sunt extrem de tari.

3. Iau nucile de cocos şi mă îndrept spre Jim Bay Bar, barul care se află la 2 paşi de mine. Expun problema lui Joe, care imediat se prezintă cu ditamai satârul şi din câteva lovituri decisive îmi rezolvă problema existenţială.

4. După câteva zile aflu că nu se bea doar apa sau sucul dinăuntru, ci trebuie să foloseşti o lingură pentru a strânge şi conţinutul tare al nucii de cocos aflat în interior.

Nu e uşor.

PS: M-am dus hotărât să-mi iau un satâr ca să tai singur nucile de cocos. Când am ajuns acasă, am realizat că am cumpărat 2 satâre din greşeală.

Dacă aveţi nevoie de un satâr, să-mi spuneţi.