10 motive pentru a te rătăci în Luvru
/Iniţial, Luvru a fost o fortăreaţă construită în secolul XII şi extinsă de-a lungul timpului până să ajungă la stadiul de palat. Istoria muzeului începe în 1682, anul în care Ludovic al XIV-lea decide să mute întreaga curte la Versailles, la Luvru rămânând doar colecţia regală de artă. Oficial, muzeul se deschide în 1793, cel mai mare număr de piese – 20.000 – fiind achiziţionate în timpul lui Napoleon al III-lea. În prezent, muzeul numără 35.000 opere de artă şi este împărţit în mai multe secţiuni, cele mai importante fiind dedicate Egiptului Antic, Orientului Apropiat, Greciei, peninsulei Italice (obiecte Etrusce şi Romane), iar etajul superior este ocupat în principal de pictură.
Luvru este muzeul cel mai vizitat din lume în oraşul cel mai vizitat din lume
Muzeul Luvru l-am vizitat de fiecare dată când am venit la Paris, adică de trei ori, şi de fiecare dată am stat o zi întreagă în el.
Sunt atât de multe obiecte de văzut în muzeu încât nu pot să recomand o anumită colecţie sau o anumită zonă a muzeului fără a face greşeala de a nu menţiona altele la fel de importante. Prin urmare, îmi voi asuma de la început faptul că alegerile din acest articol ilustrează nişte preferinţe personale, dar care ţin totuşi cont de valoarea artistică şi istorică a obiectului prezentat.
Mona Lisa
Cel mai faimos exponat al muzeului, opera lui Leonardo da Vinci numită şi Gioconda, o prezintă pe Lisa Gherardini, soţia lui Francesco del Giocondo şi se crede că a fost pictată între anii 1503 şi 1506. După moartea lui Leonardo, pictura a fost cumpărată de Francois I de la asistentul pictorului şi ţinută în Palatul de la Fontainebleau, apoi la Versailles. După Revoluţia Franceză, a fost mutată la Luvru.
Sfânta Ana, Fecioara şi Pruncul cu mielul
Sfânta Ana, Fecioara şi Pruncul cu mielul a fost realizată de Leonardo da Vinci în 1510, într-o perioadă în care acesta era sub influenţa ştiinţei. Pictura o prezintă pe Fecioara Maria ţinută în braţe de Sfânta Ana, mama acesteia, şi pruncul Isus. Dacă mergeţi acum la Luvru, veţi vedea această pictură plină de culoare şi lumină, pentru că a fost restaurată în 2012.
Venus din Milo
Afrodita din Milos este una dintre cele mai faimoase sculpturi ale Greciei Antice, deşi este mai bine cunoscută sub numele de Venus din Milo. Alexandros din Antioch este artistul care a creat această sculptură între 130 şi 100 I.H. şi o prezintă pe Afrodita, zeiţa iubirii şi a frumuseţii la greci, cunoscută sub numele de Venus la romani. Celălalt nume al sculpturii vine de la insulă grecească Milos, unde a fost descoperită în 1820 de un localnic.
Victoria înaripată de la Samothrace
Nike sau Victoria înaripată de la Samothrace, opera lui Pythokritos din Rodos, a fost creată între 200 şi 190 I.H. şi este una dintre cele mai importante exponate din Luvru, alături de Venus din Milo şi Mona Lisa. Cel mai probabil simbolizează o victorie navală a regelui macedonean Antigonus II Gonatas împotriva regelui egiptean Ptolemeu II. A fost descoperită în 1863 pe insula Samothrace din nordul Greciei, la vremea aceea unul dintre cele mai importante sanctuare pentru regii macedoneni ai Greciei.
Codul lui Hammurabi
Codul lui Hammurabi reprezintă una dintre cele mai vechi scrieri antice descifrate din lume. Este un cod de legi babiloniene din Mesopotamia antică şi datează din 1772 I.H. Regele babilonian Hammurabi este cel care a răspândit codul format din 282 legi şi care stabileşte reguli şi norme pentru diverse situaţii sociale, precum furtul, crimă, divorţul sau alte circumstanţe din zona juridică.
Statuia lui Akhenaton
Akhenaten sau Amenhotep IV, a domnit între anii 1353(51) şi 1336(34) I.H. şi este unul dintre cei mai faimoşi faraoni egipteni pentru 3 motive:
- A abandonat religia politeistă tradiţională şi a introdus un cult monoteistic, avându-l pe Aten ca zeu principal.
- Este tatăl faimosului Tutankhamun.
- Este soţul faimoasei regine Nefertiti, care i-a fost alături în revoluţia religioasă pornită de acesta.
După moartea lui Akhenaten, îndepărtarea de religia tradiţională nu a fost acceptată şi menţiunile istorice despre acesta au fost treptat înlăturate din scrierile oficiale. Amarna, oraşul construit pentru Aten, a fost distrus în totalitate. Nefertiti a devenit celebră după descoperirea bustului acesteia, prezent acum în Berlin.
Scribul aşezat
Aceasta sculptură care reprezintă un Scrib la lucru a fost descoperită la Saqqara în 1850 şi datează din timpul celei de-a 4-a Dinastii, anii 2620 – 2500 I.H. Sculptura reuşeşte întotdeauna să impresioneze pe cel care vizitează pentru prima oară secţia de Egiptologie din Luvru. Acest lucru se întâmplă din cauză că există un contrast mare între corpul Scribului, care e destul de puţin lucrat, şi figura care apare bine individualizata şi care scoate în evidenţă mai ales ochii pătrunzători. Dacă te uiţi de câteva ori în ochii aceia, vei avea impresia că dintr-un moment în altul sculptura va prinde viaţă.
Antichităţi din Orientul Apropiat
Această secţiune dedicată antichităţilor din Orientul Apropiat acoperă o perioadă de aproximativ 9000 de ani şi include zone precum Mesopotamia Antică, lumea Persană (Iran), cât şi teritorii la vest de răul Eufrat, Peninsula Arabă şi nordul Africii. Cele mai interesante exponate în această secţiune sunt cele dedicate civilizaţiilor Mesopotamiei şi Iranului Antic, şi includ opere şi sculpturi din palatele faimoşilor regi persani Darius şi Xerxes.
Sarcofagul lui Ramses al III-lea
Ramses al III-lea a trăit între 1221 şi 1155 î.H., şi este considerat ca fiind printre ultimii faraoni importanţi ai Egiptului, care au construit sau refăcut temple şi monumente importante. A domnit într-o perioadă dificilă pentru Egipt purtant numeroase bătălii cu vecinii ţării, cât şi cu diverse popoare invadatoare. După sfârşitul domniei lui, Egiptul îşi începe declinul, ajungând să-şi piardă din puterea ce o consacrase ca una dintre cele mai mari forţe regionale. Dacă putem admira sarcofagul lui Ramses al III-lea în Luvru, pentru a vedea mumia acestuia va trebui să mergem la Cairo.
Libertatea conducând poporul
Eugène Delacroix a creat acest tablou pentru a prezenta într-un mod eroic mişcările populare din Paris, din timpul Revoluţiei Franceze de la 1789. Subiectul central este femeia care simbolizează lupta poporului pentru libertate, iar în stânga ei îl putem vedea pe băiatul închipuit mai târziu de Victor Hugo în Mizerabilii, micuţul Gavroche. Este un tablou care, de-a lungul timpului, a rămas în memoria colectivă şi care este automat identificat cu imaginea Revoluţiei Franceze de la 1789.
Câteva sfaturi pentru o vizită plăcută în Luvru
- Vino devreme. Dacă vii la 12 e ditamai coada şi dacă e şi vara, mori de cald până intri. Cu toate astea, coada se mişca relativ repede. Vezi că marţi e închis. Mai multe informaţii găseşti aici, pe site-ul muzeului.
- Fii pregătit să ai un plan de bătaie. Acesta este Planul Muzeului. Scoate-l la imprimantă (color dacă poţi), apoi uită-te de mai multe ori pe el până îţi devine familiar.
- Fă-ţi un traseu de vizitare sau dacă eşti interesat doar de anumite zone, încearcă să faci un traseu care să le lege, pentru a câştiga timp şi a-ţi menaja picioarele. (Dacă nu ai mai fost la Paris, timp de cel puţin o săptămână ai de alergat, nu se poate altfel.)
- Citeşte mai mult despre operele de artă pe care le vei vedea, ca la faţa locului să ştii la ce te uiţi. Dacă nu eşti mare amator de artă sau istorie, du-te totuşi la Mona Lisa, Venus din Milo, Victoria înaripată de la Samothrace, codul lui Hammurabi (cel mai vechi cod de legi – aproximativ anul 2000 I.H.), secţia dedicată Egiptului Antic şi cea dedicată Mesopotamiei.
- Ia cu tine apă şi mâncare, e posibil să ţi se pară mari preţurile la cafenelele din Luvru. Şi dacă ai intrat, e posibil să stai toată ziua acolo. Nu e ca şi cum vii în fiecare zi să vezi Luvru, aşa că aloca o zi întreagă pentru el. După ce ai ieşit seara din el şi eşti ameţit sau rupt de oboseală, te poţi relaxa lângă Sena.