Samet Chun, Cea Mai Frumoasă Cascadă din Khanom

Cascada Samet Chun este probabil cea mai interesantă cascadă din Khanom, deşi în timpul vizitei noastre i-a lipsit un element de bază, după cum se poate vedea mai sus: apa.

Începem dimineaţa în forţă şi aruncăm o scurtă privire peste harta zonei. Vedem o nouă cascadă şi ne propunem să plecăm imediat către ea.

Pornim la drum şi pentru o vreme marea rămâne în stânga noastră. La un moment dat facem dreapta prin pădurea de cocotieri, arbori de cauciuc, palmieri, dar şi printre casele localnicilor. Aici nu există garduri între proprietaţi, decât rareori. În schimb observăm cum fiecare casă are un mic templu închinat divinităţii, ce oferă protecţie locuinţei.

Drumul este bun, vântul îţi bate prin păr, ai sentimentul că poţi conduce fără oprire – ce îţi poţi dori mai mult!

Ne îndreptăm direct spre munţi, drumul se îngustează, lăsăm o maşină să ne depăşească, este singura pe care am întâlnit-o până acum. Se opresc, ne zâmbesc. După salutul thailandez ”Sawadee!’’, zâmbim. Stăm câteva secunde. Zâmbete de ambele părţi. Rostim ”Waterfall’’. ‘’Oh!’’ urmează câteva cuvinte în thailandeză şi ne arată în faţă, tot înainte. Mulţumim în thailandeză, ”Kop Kun Krap!’’, toată lumea este fericită, pleacă şi ei, mulţumiţi că ne-au fost de ajutor.

Casele răzleţe ne dau de furcă. De ce? Din cauza câinilor. Trece o altă maşină. În spate copii, gălăgie, ochii la noi, miraţi. Apar câinii după ei. Aleargă, nu glumă. Noi oprim şi vedem câinii cum se întorc de la ”vânătoare’’. Se opresc, ne privesc, încearcă să ne ocolească, dar nu au cum. Trec într-un final pe lângă noi, se îndepărtează şi pornim iar.

Drumul se strică. Coborâm, împingem motorul şi urmează iar drum bun, dar nu mergem mult pentru că găsim semnul către cascadă. Continuăm pe drum, dar se pare că nu este direcţia bună. Ne întoarcem, ne uităm iar la indicator, apoi prin zonă şi vrem să plecăm, dar găsim un alt drum şi pornim pe jos, încet printre palmieri şi ne afundăm în pădurea tropicală.

Samet Chun, Cascada din Khanom

Urmăm cărarea de-a lungul unui râu, părăsim pădurea de palmieri, începem să urcăm uşor şi dintr-o dată apare cascada, am ajuns. Dar ceva nu pare a fi în regulă. În această perioadă a anului nu plouă, deci superba cascadă are puţină apă care se prelinge uşor pe stânca în trepte.

Urcăm pe aceste trepte cât putem pentru a face poze, ne întoarcem şi vedem marea, departe, peste tot verdele din faţa ochilor. Admirăm culorile stâncilor şi începem să coborâm. Soarele bate cu putere!

Ne întoarcem, este o linişte deplină, fără oameni pe stradă sau câini care să ne alerge.

Dacă ajungi în Khanom, harta de mai jos te poate îndruma către această cascadă.

Ne-am propus să revenim, cel mai probabil când încep ploile pentru a admira cascada în toată frumuseţea ei. Sigur va fi spectaculos!